2024 aprilie | ||||||
Lu | Ma | Mi | Jo | Vi | Sb | Du |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
|
|
|
|
Abonare la newsletter
Te vom contacta!
oct
4
4. octombrie 2016 marţi
Există mai multe legende legate de istoria descoperirii cafelei.
Una dintre ele este legenda lui Kaldi şi a caprelor dansatoare.
Kaldi, păstorul de capre din Abessinia a descoperit efectul de revigorare al cafelei în timp ce era cu caprele la păscut. În timpul zilei animalele au mâncat cu plăcere frunzele şi boabele roşii ale unui arbust necunoscut şi în urma acesteia toată seara au zburdat, s-au comportat vioi, cu toate că înainte erau liniştite noaptea.
A doua zi Kaldi a gustat şi el boabele roşii necunoscute şi astfel a putut observa efectul revigorant al cafelei.
Deoarece îi era teamă că această înviorare provine de la Diavol, când a ajuns în sat a cerut sfatul unui om sfânt care a aruncat în foc boabele provenite de la Diavol. Spre surprinderea lor, din foc s-a emanat o aromă divină.
De atunci se prăjeşte cafeaua.
Un alt mit, conform căruia Arhanghelul Gabriel a dat cafea profetului Mohamed, care era suferind, în urma efectului băuturii fierbinţi şi negre a prins putere.
Conform unui mit mai recent, în secolul al XIII.-lea boabele de cafea i-au salvat viaţa discipolului şeicului Omar - fondatorul Ordinului Shadhili sufi (şeicul Abu al-Hasan al-Shadhili ) care s-a rătăcit în deşert. Şeicul Omar a fost renumit pentru puterea sa de a vindeca prin rugăciune. După această eliberare miraculoasă s-a reîntors în Mocha, unde mai târziu a fost considerat un sfânt.
Nu există însemnări exacte cu privire la începutul preparării băuturii cu efect revigorant din cafea, când şi cum a început prăjirea, măcinarea şi fierberea acesteia. Cunoaştem în schimb că:
Cafeaua arabică este produsă în Arabia încă din secolul VI. şi faptul că naturalistul arab (721-815) Jabir Geber (Abu Musa Jābir ibn Hayyān) vorbeşte despre această plantă ca fiind o plantă medicinală.
Persianul Rhazes (Muhammad ibn Zakariyā Rāzī), în secolul al IX. -lea, în operele sale a făcut referiri la efectul benefic al cafelei (planta quawa).
În opera lui, intitulată Canonul de medicină, (Al-Qanun filtibb) Avicenna (Abū ʿAlī al-Ḥusayn ibn ʿAbd Allāh ibn Sīnā), care a trăit în secolul al XI.-lea, a descris cafeaua ca având efecte vindecătoare.
Substanţele active mai importante ale cafelei:
cofeină ( 0,3- 2,5 %), acizi fenol carboxilici (3 - 5 % acid clorogenic, acid cafeic) substanţe aromate, polifenoli cu efecte antioxidante, precum şi uleiuri grase.
Numărul substanţelor răspunzătoare de aroma cafelei care se formează în timpul prăjirii depăşeşte o sută.
Cele mai importante efecte ale cafelei:
Cafeaua (datorită cofeinei pe care o conţine)- la un consum moderat - stimulează funcţionarea sistemului nervos, a inimii, având efect de dilatare al vaselor de sânge, are efect de creştere a tensiunii arteriale, potenţează efectul medicamentelor pentru reducerea durerii, potenţează secreţia sucului gastric, stimulează centrul respirator.
Acidul clorogenic din cafea are effect de stimulare a secreţiei bilei şi effect diuretic.
Rezultatele analizelor clinice effectuate în ultimii ani întăresc ipoteza că consumul cafelei nu este nici pe departe atât de dăunător cum se spune.
Conform concluziei unei cercetări epidemiologice recent efectuate, substanţele active ale cafelei pot reduce riscul îmbolnăvirii bilei, iar prin efectul antioxidant al polifenolilor pe care îi conţine, merită cel puţin tot atâta atenţie ca şi ceaiul sau usturoiul!
Ştiaţi că:
Comandati o cafea sanatoasa si gustoasa din Magazinul nostru online!